Ea este mandatată de MAPDR ca autoritate naţională a statului în domeniul ameliorării şi reproducţiei animalelor si al administrarii cotelor de lapte.
Atribuţiile şi competenţele principale ale acestei instituţii centrale sunt următoarele :
lapte, aplicarea dispoziţiilor legale privind taxele adiţionale individuale, controlul vânzărilor directe şi livrărilor către procesatori.
În calitate de unitate specializată a Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale organizează, coordonează şi îndrumă tehnic şi metodologic acţiunile de producere şi folosire a materialului de reproducţie la animale prin Unităţile pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie judeţene (UARZ).
ANARZ asigură coordonarea, îndrumarea tehnică şi metodologică a centrelor zonale, a UARZ judeţene şi organizează sistemul automat de prelucrare a informaţiilor din domeniul ameliorării si reproducţiei în zootehnie.
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi-a canalizat întreaga activitate pentru îndeplinirea următoarelor obiective:
ANARZ are un număr de 491 posturi, aprobate de MAPDR, din care un post de înalt funcţionar public, 40 functii de conducere, 416 funcţii de execuţie şi 34 posturi personal contractual.
Structura organizatorică a ANARZ cuprinde: direcţii, servicii, birouri, laboratoare, oficiul de calcul, Inspecţia de stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie, Departamentul de administrarea cotelor de lapte şi centre zonale.
În cursul anului 2006 activitatea pe compartimente a ANARZ a fost urmatoarea:
SERVICIUL AMELIORARE GENETICA TAURINE
Selecţia taurinelor deţine o pondere însemnată şi un loc central în activitatea Agenţiei Naţionale şi a Unităţilor pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie, deoarece ameliorarea genetică a efectivului are caracter prioritar în strategia de dezvoltare a zootehniei şi se realizează prin lucrări de selecţie, efectuate pe baza controlului oficial al performanţelor (COP) şi prin reproducţie dirijată, cu precădere prin însămânţări artificiale (IA).
Obiective :
Controlul producţiei şi prelucrarea rezultatelor acestuia constau în măsurarea şi estimarea performanţelor care formează obiective ale selecţiei servind la:
Realizari:
1.Efective cuprinse in COP in anul 2006 – conform graficului urmator efectivele cuprinse in COP in anul 2006 au inregistrat o crestere care se datoreaza importului de animale in fermele deja cuprinse in control. Pe parcursul anilor 2002-2004 efectivul controlat a inregistrat cresteri sau scaderi nesemnificative procentual.
O crestere semnificativa dar nu suficienta a fost inregistrata in anii 2005-2006 ca urmare a sprijinului acordat crescatorilor din partea statului pentru infiintarea de ferme noi sau extinderea celor existente. Situatia efectivului importat in anul 2006 in evidenta ANARZ este prezentata in tabelul 1.
Tabelul 1
Categoria
|
R A S A | Total
import |
|||||||
Brună | Brună germană | Holstein-Friză | Jersey | Rosie daneza | Pinzgau | Limousine | Montbeliarde | ||
Juninci | 1067 | 1613 | 6248 | 49 | 3 | 14 | 3 | 198 | 9195 |
In cursul anului 2006 au fost reluate activitati care din diferite motive au fost intrerupte. Astfel a fost reluata activitatea de acordare numere RG (Registru Genealogic) la efectivele de taurine pe rase, care au fost inregistrate in Baza Nationala de date a ANARZ. Aceste numere au fost acordate pe baza performantelor inregistrate in anii de control, criteriile de performanta fiind stabilite de catre ANARZ in urma consultarilor care au avut loc cu specialistii din UARZ judetene si Asociatiile de Crescatori.
Pe baza inscrierii animalelor in RG in anul 2006 au fost acordate subventii detinatorilor de taurine care au facut dovada inscrierii acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Situatia inscrierii bovinelor in RG este prezentata in tabelul de mai jos, cu mentiunea ca structurarea sectiunilor este facuta dupa modelul din Germania si clasa cu cele mai bune performante este A ( cu ascendenta pe 2 generatii), urmata de clasa B cu ascendenta pe 1 generatie, clasa C este corespunzatoare pentru metisarea cu Red Holstein (RH) si clasa D sau sectiunea secundara unde sunt inscrise animalele care nu au originea cunoscuta sau nu a fost completata la momentul inscrierii (tab.2).
Tabelul 2
Repartizare pe sectiuni a efectivelor COP inscrise in RG
Rasa / Sectiunea | A | B | C | D | Total rasa |
Bruna | 1497 | 1942 | 10248 | 13687 | |
Baltata romaneasaca | 1552 | 2982 | 249 | 19430 | 24213 |
Baltata cu negru romaneasaca | 5092 | 3050 | 21 | 20178 | 28341 |
Pinzgau | 12 | 34 | 354 | 400 | |
Bubaline | 6 | 131 | 137 | ||
Total sectiune | 8153 | 8014 | 270 | 50341 | 66778 |
Totalul de 66 778 animale inscrise in RG reprezinta 77 % din efectivele de taurine supuse controlului oficial de productie.
La inceputul anului 2006 au fost nominalizate Mamele de Tauri (MT) si taurii Tati de Tauri (TT) in vederea imperecherilor. Listele au fost transmise catre UARZ judetene pentru a urmarii obtinerea produsilor din aceste imperecheri (tab.3).
Productii medii realizate de MT nominalizate pentru anul 2006
Tabelul 3
Productii medii | Bruna | Baltata Simmental | Baltata cu negru
Holstein Friza |
Pinzgau |
Numar de CMT | 260 | 360 | 392 | 14 |
Lapte (kg) | 6251 | 7529 | 9354 | 3847 |
Grasime (kg) | 250 | 293 | 388 | 147 |
Proteine (kg) | 204 | 247 | 307 | 129 |
Grasime + Proteine | 454 | 540 | 695 | 276 |
Raport Grasime/Proteine | 0,82 | 0,84 | 0,79 | 0,88 |
Aceasta lucrare incepind cu anul 2006 a fost elaborata in doua etape de lucru, in scopul valorificarii cat mai corecte a datelor de control oficial. Astfel s-au analizat lactatiile incheiate alaturi de cele care reprezinta istoricul, odata cu lucrarile de evaluare genetica a taurilor utilizati la Insamantari Artificiale (IA).
Conform programului de ameliorare aceste lactatii stau la baza deciziilor pentru:
– preselectarea candidatelor mame de tauri;
– nominalizarea fermelor si nucleelor de elita;
– managementul fermelor.
Tabelul 4 – A
Producţii de lapte Echivalent Maturitate (EM) – efective COP
Rasa | 01 | 03 | 04 | 08 |
Martie 2006 | ||||
Nr. lactaţii | 295959 | 500393 | 14460 | 692165 |
Medie lapte EM | 3299.1 | 3594.7 | 3089.7 | 3985.0 |
Septembrie 2006 | ||||
Nr. lactaţii | 301280 | 508857 | 14551 | 706067 |
Medie lapte EM | 3317.6 | 3618.7 | 3093.0 | 4018.0 |
Producţii de grasime EM – efective COP
Tabelul 4 – B
Rasa | 01 | 03 | 04 | 08 |
Martie 2006 | ||||
Nr. lactaţii | 295959 | 500393 | 14460 | 692165 |
Medie lapte EM | 125.55 | 136.07 | 114.86 | 152.51 |
Septembrie 2006 | ||||
Nr. lactaţii | 301280 | 508857 | 14551 | 706067 |
Medie lapte EM | 126.38 | 137.11 | 115.02 | 153.91 |
Producţii de proteina EM – effective COP
Tabelul 4 – C
Rasa | 01 | 03 | 04 | 08 |
Martie 2006 | ||||
Nr. lactaţii | 67781 | 144916 | 3723 | 199601 |
Medie lapte EM | 126.68 | 137.98 | 111.95 | 150.87 |
Septembrie 2006 | ||||
Nr. lactaţii | 73077 | 153317 | 3821 | 213454 |
Medie lapte EM | 128.14 | 139.58 | 112.03 | 153.31 |
Legenda:
01 = rasa Bruna – Schwyz
03 = rasa Baltata romaneasca – Simmental
04 = rasa Pingau
08 = rasa Baltata cu negru Romaneasca – Holstein Friza
5.Preselectarea Candidatelor Mame de Tauri (CMT) – pe baza datelor de control oficial al productiei de lapte din anul 2005/2006 (tab.5 A-B-C-D).
Aceasta lucrare deasemeni a fost elaborata in doua etape de lucru, odata cu evaluarea genetica a taurilor cu scopul:
CANDIDATE MAME DE TAURI 2006 – parametri statistici
Rasa 01
Tabelul 5 A
Caracter | N | Min | Max | Medie | Dev. Stand. |
LAPTE | 634 | 5480 | 10057 | 6335.3 | 728.3 |
GRASIME | 634 | 192.92 | 406.04 | 249.31 | 30.62 |
% GRASIME | 634 | 3.21 | 5.03 | 3.94 | 0.26 |
VA GRAS | 634 | 13.32 | 86.38 | 26.01 | 10.07 |
VA_R GRAS | 634 | 11O.87 | 171.36 | 121.39 | 8.34 |
Rasa 03
Tabelul 5 B
Caracter | N | Min | Max | Medie | Dev. Stand. |
LAPTE | 835 | 6670.72 | 11758.61 | 7776.39 | 913.02 |
GRASIME | 835 | 237.41 | 509.92 | 302.17 | 37.54 |
% GRASIME | 835 | 3.32 | 4.79 | 3.89 | 0.18 |
VA GRAS | 835 | 23.31 | 101.89 | 39.22 | 11.94 |
VA_R GRAS | 835 | 117.27 | 176.37 | 129.27 | 8.99 |
Rasa 04
Tabelul 5 C
Caracter | N | Min | Max | Medie | Dev. Stand. |
LAPTE | 40 | 3846.77 | 5620.50 | 4392.22 | 498.05 |
GRASIME | 40 | 131.79 | 199.57 | 165.29 | 16.98 |
% GRASIME | 40 | 3.28 | 4.11 | 3.77 | 0.18 |
VA GRAS | 40 | 0.05 | 22.54 | 8.77 | 5.42 |
VA_R GRAS | 40 | 100.04 | 120.00 | 107.78 | 4.81 |
Rasa 08
Tabelul 5 D
Caracter | N | Min | Max | Medie | Dev. Stand. |
LAPTE | 1263 | 7914.75 | 16038.21 | 9477.98 | 1219.98 |
GRASIME | 1263 | 265.85 | 663.51 | 382.74 | 59.28 |
% GRASIME | 1263 | 3.09 | 5.28 | 4.04 | 0.33 |
VA GRAS | 1263 | 28.17 | 110.50 | 46.50 | 13.26 |
VA_R GRAS | 1263 | 118.77 | 174.80 | 131.29 | 9.07 |
– criteriile de nominalizare au fost stabilite de comun acord cu asociatiile de crescatori;
– baza de calcul pentru nominalizare o reprezinta datele de control oficial;
– scopul nominalizarii – asigurarea materialului de prasila (juninci si taurasi destinati pentru insamantarea artificiala sau pentru monta naturala autorizata) cu respectarea normelor sanitar veterinare.
Pentru anul 2007 a fost nominalizat un numar suficient de exploatatii in cadrul fiecarei rase pentru atingerea obiectivului propus.
Tabelul 6
Rasa | Numar
FE + NE |
Productia medie
Lapte EM (kg) |
Productia medie
Grasime EM (kg) |
Bruna | 61 | 4946 | 198 |
Baltata – Simmental | 73 | 6801 | 266 |
Baltata cu negru – Holstein | 36 | 9044 | 361 |
Pinzgau | 1 | 4820 | 189 |
Bubaline | 1 | 1190 | 84 |
Lucrarea destul de laborioasa, vine in sprijinul asociatiilor de crescatori in vederea imbunatatirii managementului privind cresterea si exploatarea bovinelor.
8.Alte activitati:
– Se afla in faza de finalizare autorizarea taurilor care vor fi utilizati la insamantari artificiale in anul 2007. Autorizarea se face pe baza expertizei taurilor la sfarsitul fiecarui an si a valorii de ameliorare actualizate.
Au fost supusi expertizei toti taurii care se află in prezent in unitatile Semtest (tab.7) precum si materialul seminal din stoc al taurilor iesiti din efectiv.
Situatia taurilor existenti in efectiv la 31.12.2006
Tabelul 7
Semtest | B | BR | BNR | Alte rase |
SC Semtest Genetic BM | 11 | 7 | 7 | 1 |
SC RPN – GI Balotesti | 3 | 16 | ||
SC Semtest – Craiova | 28 | 9 | 26 | 5 |
SC Semtest BVN – Tg. Mures | 133 | 13 | 3 | |
SC Semtest – Timisoara | 22 | 2 | ||
SC AUSTRABULL SRL | 1 | 4 | – | 3 |
T O T A L | 43 | 175 | 64 | 12 |
– A fost elaborata metodologia de lucru privind controlul oficial al productiilor la bovine pentru asociatiile sau organizatiile care vor prelua aceasta activitate in conformitate cu legislatia in vigoare.
– Au fost organizate intalniri de lucru pe grupe de judete cu personalul de la UARZ pentru aplicarea legislatiei in domeniul ameliorarii animalelor si a normelor UE, iar la unele judete s-a efectuat intruirea controlorilor de productie (au primit acreditare un numar de 61 controlori si urmeaza sa mai fie acreditate 50 persoane).
– Pentru controlorii de productie a fost elaborata documentatia privind metodologia de lucru in fermele/exploatatiile cuprinse in COP, instrumentarul de lucru, formularele pentru evidenta etc.
– La nivelul ANARZ a fost constituita comisia de acreditare a organizatiilor sau asociatiilor declarate castigatoare in urma licitatiei organizate in vederea atribuirii COP. Au fost eliberate acreditari pentru un numar de 22 judete.
– In cursul lunii decembrie 2006 s-a efectuat evaluarea personalului tehnic si au fost stabilite obiectivele pentru anul 2007.
LABORATORUL PENTRU ANALIZA CALITATII LAPTELUI
Laboratorul pentru Analiza Calităţii Laptelui are ca obiective de lucru următoarele:
– determinarea componentelor de bază din laptele de vacă (grăsime şi proteină );
– transmiterea rezultatelor obţinute;
– asigurarea circuitului coletelor cu recipienţi pentru continuitatea procesului tehnologic;
– raportarea activităţii desfăşurate în laborator
– efectuarea diverselor activităţi auxiliare necesare bunului mers al laboratorului.
Pe parcursul anului 2006 la nivelul laboratorului Bucureşti s-au efectuat analize pentru un număr de 260704 probe.
Situatia acestora pe luni şi judeţe este redată în tabelele de mai jos, situaţie redată şi sub formă grafică .
Activitatea laboratorului s-a desfăşurat permanent, cu realizarea obiectivelor propuse. S-au înregistrat şi o serie de întârzieri datorate numărului insuficient de personal. Cu toate acestea s-a reuşit prin strădania personalului existent şi prin recrutarea de personal nou, care a reuşit să se acomodeze relativ uşor, aducerea la zi şi menţinerea ritmului constant de lucru.
In ce priveşte numărul de probe realizate în Laboratoarele Iaşi, Arad şi Bistriţa situaţia este redată în tabelele şi forma grafică de mai jos.
De asemenea mai jos se prezintă şi Situaţia centralizată pe tară şi judeţe sub formă grafică şi de tabel.
Numarul total de probe analizate la nivel de ţară a fost de 592804.
Pentru o mai bună eficientizare a activităţii este necesar să se procure aparatură performantă, în sensul efectuării de analize mai amănunţite legate şi de calitatea laptelui de consum (asigurarea unui lapte sănătos, igienic,etc).
SITUATIA PROBELOR
PE LABORATOARE 2006 |
||||||||||||||
Laboratorul BISTRITA | ||||||||||||||
NR | JUDETUL | LUNA | TOTAL | |||||||||||
CRT | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | ||
1 | BISTRITA | 992 | 1457 | 1462 | 547 | 4458 | ||||||||
2 | HARGHITA | 720 | 744 | 674 | 173 | 2311 | ||||||||
3 | MARAMURES | 1077 | 934 | 1533 | 511 | 4055 | ||||||||
4 | BRASOV | 1455 | 1310 | 2270 | 272 | 5307 | ||||||||
5 | SALAJ | 711 | 717 | 756 | 376 | 2560 | ||||||||
6 | CLUJ | 1374 | 1452 | 1318 | 808 | 4952 | ||||||||
7 | SATU MARE | 1624 | 1259 | 1851 | 763 | 5497 | ||||||||
Total | 7953 | 7873 | 9864 | 3450 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 29140 |
Laboratorul ARAD | ||||||||||||||
NR | JUDETUL | LUNA | TOTAL | |||||||||||
CRT | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | ||
1 | ARAD | 2508 | 2515 | 3627 | 2493 | 4294 | 3442 | 2128 | 1712 | 4216 | 2838 | 4041 | 3028 | 36842 |
2 | BIHOR | 2164 | 1859 | 1419 | 1650 | 1547 | 1284 | 2118 | 2877 | 1409 | 1412 | 2325 | 20064 | |
3 | CARAS SV. | 975 | 577 | 1221 | 1011 | 313 | 141 | 920 | 490 | 1035 | 1083 | 916 | 8682 | |
4 | HUNEDOARA | 14 | 442 | 767 | 87 | 9 | 454 | 172 | 416 | 431 | 731 | 159 | 391 | 4073 |
5 | SIBIU | 602 | 922 | 776 | 738 | 46 | 912 | 610 | 577 | 1118 | 861 | 1317 | 893 | 9372 |
6 | TIMIS | 1509 | 1590 | 2362 | 1436 | 904 | 1100 | 2059 | 2168 | 2499 | 1847 | 17474 | ||
7 | ALBA | 1012 | 1320 | 1793 | 505 | 660 | 1010 | 1980 | 1506 | 1259 | 1888 | 1429 | 14362 | |
8 | BRASOV | 1169 | 508 | 1677 | ||||||||||
9 | BISTRITA | 290 | 130 | 420 | ||||||||||
10 | SALAJ | 361 | 20 | 892 | 475 | 1748 | ||||||||
11 | HARGHITA | 486 | 486 | |||||||||||
12 | MARAMURES | 534 | 148 | 682 | ||||||||||
13 | SATU MARE | 910 | 186 | 1096 | ||||||||||
14 | CLUJ | 966 | 143 | 1109 | ||||||||||
Total | 8784 | 9225 | 11965 | 12636 | 5484 | 8232 | 5345 | 8823 | 12697 | 10301 | 13291 | 11304 | 118087 | |
In cursul lunii iulie s-au efectuat analize si pentru 553 probe lapte de oaie |
Laboratorul IASI | ||||||||||||||
NR | JUDETUL | LUNA | TOTAL | |||||||||||
CRT | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | ||
1 | BACAU | 1085 | 1385 | 1377 | 1090 | 1487 | 1724 | 1649 | 1668 | 1460 | 1765 | 1392 | 1413 | 17495 |
2 | BOTOSANI | 1192 | 1016 | 1182 | 1295 | 1441 | 1338 | 1462 | 1812 | 1512 | 1479 | 1833 | 1692 | 17254 |
3 | GALATI | 621 | 554 | 1299 | 657 | 1072 | 1284 | 1231 | 963 | 1113 | 1368 | 1125 | 1239 | 12526 |
4 | IASI | 1820 | 2140 | 2439 | 2197 | 2241 | 2524 | 2150 | 1817 | 2178 | 2056 | 1797 | 1875 | 25234 |
5 | NEAMT | 260 | 1223 | 611 | 826 | 1266 | 1086 | 704 | 1247 | 942 | 741 | 1167 | 1496 | 11569 |
6 | SUCEAVA | 1894 | 1795 | 1581 | 1408 | 2064 | 1480 | 1360 | 1868 | 1291 | 1073 | 868 | 1333 | 18015 |
7 | VASLUI | 790 | 771 | 829 | 1244 | 1063 | 2281 | 1372 | 1579 | 1942 | 1082 | 1242 | 1223 | 15418 |
8 | VRANCEA | 640 | 1063 | 1465 | 907 | 1123 | 1598 | 1510 | 1025 | 1638 | 1400 | 1042 | 1203 | 14614 |
9 | ALBA | 1474 | 1474 | |||||||||||
10 | BARASOV | 1431 | 2051 | 2104 | 283 | 5869 | ||||||||
11 | BISTRITA | 1303 | 1204 | 1303 | 1411 | 988 | 1067 | 1282 | 8558 | |||||
12 | CARAS S | 56 | 56 | |||||||||||
13 | CLUJ | 1388 | 1537 | 1523 | 1356 | 1392 | 1077 | 1186 | 9459 | |||||
14 | MARAMURES | 1207 | 1230 | 1481 | 1086 | 1225 | 808 | 995 | 8032 | |||||
15 | SALAJ | 853 | 948 | 699 | 605 | 1064 | 113 | 4282 | ||||||
16 | SATU MARE | 1599 | 2099 | 2355 | 1720 | 1947 | 1834 | 907 | 12461 | |||||
17 | SIBIU | 1152 | 1152 | |||||||||||
18 | HARGHITA | 267 | 835 | 635 | 491 | 258 | 185 | 388 | 3059 | |||||
Total | 8302 | 9947 | 10783 | 9624 | 22487 | 13315 | 21342 | 22079 | 19028 | 17838 | 15550 | 16232 | 186527 |
|
Laboratorul BUCURESTI | |||||||||||||
NR | JUDETUL | LUNA | TOTAL | |||||||||||
CRT | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | ||
1 | ARGES | 1311 | 1085 | 1428 | 517 | 2227 | 1790 | 1595 | 1545 | 1623 | 1650 | 2331 | 1002 | 18104 |
2 | BRAILA | 1059 | 756 | 1352 | 501 | 1359 | 1054 | 1218 | 1196 | 1414 | 1098 | 1109 | 1088 | 13204 |
3 | BUZAU | 999 | 1029 | 1429 | 269 | 1869 | 1813 | 2014 | 1732 | 981 | 1876 | 2102 | 1270 | 17383 |
4 | CALARASI | 442 | 544 | 848 | 212 | 713 | 483 | 474 | 823 | 826 | 815 | 946 | 774 | 7900 |
5 | CONSTANTA | 703 | 1921 | 927 | 664 | 1969 | 1551 | 1385 | 2197 | 2006 | 360 | 420 | 1090 | 15193 |
6 | DAMBOVITA | 907 | 1092 | 1223 | 535 | 1833 | 771 | 1730 | 715 | 536 | 880 | 1881 | 1304 | 13407 |
7 | DOLJ | 408 | 483 | 453 | 209 | 443 | 624 | 489 | 494 | 572 | 257 | 598 | 421 | 5451 |
8 | GORJ | 942 | 603 | 896 | 408 | 838 | 339 | 612 | 922 | 824 | 237 | 778 | 508 | 7907 |
9 | GIURGIU | 1410 | 1198 | 1353 | 668 | 1473 | 1171 | 1201 | 989 | 1126 | 1088 | 1188 | 400 | 13265 |
10 | IALOMITA | 1490 | 700 | 1339 | 356 | 1979 | 1167 | 1393 | 1518 | 1656 | 1242 | 1271 | 1546 | 15657 |
11 | ILFOV | 1763 | 1497 | 1737 | 907 | 1148 | 2005 | 1436 | 1507 | 1984 | 1583 | 1475 | 794 | 17836 |
12 | MEHEDINTI | 891 | 822 | 1204 | 480 | 635 | 1303 | 899 | 694 | 388 | 255 | 595 | 605 | 8771 |
13 | OLT | 411 | 608 | 1009 | 280 | 954 | 753 | 690 | 926 | 797 | 566 | 769 | 461 | 8224 |
14 | PRAHOVA | 786 | 799 | 1351 | 357 | 557 | 241 | 1194 | 965 | 560 | 1180 | 1151 | 467 | 9608 |
15 | TELEORMAN | 391 | 799 | 812 | 362 | 860 | 974 | 766 | 1167 | 1144 | 1004 | 952 | 856 | 10087 |
16 | TULCEA | 524 | 780 | 544 | 479 | 1088 | 1069 | 555 | 831 | 774 | 685 | 824 | 640 | 8793 |
17 | VALCEA | 1621 | 1044 | 1509 | 586 | 1300 | 1407 | 1237 | 1781 | 1576 | 1742 | 1542 | 1275 | 16620 |
18 | COVASNA | 1126 | 1759 | 1472 | 997 | 2123 | 2376 | 1683 | 1286 | 1068 | 1323 | 1476 | 1073 | 17762 |
19 | MURES | 2905 | 2474 | 3720 | 783 | 1991 | 2975 | 2382 | 681 | 1153 | 2467 | 1866 | 1971 | 25368 |
20 | CARAS SV. | 436 | 588 | 1024 | ||||||||||
21 | HUNEDOARA | 820 | 70 | 890 | ||||||||||
22 | SIBIU | 256 | 245 | 501 | ||||||||||
23 | BRASOV | 1561 | 2074 | 1937 | 2177 | 7749 | ||||||||
Total | 20089 | 19993 | 24606 | 9570 | 26871 | 24769 | 22953 | 21969 | 22569 | 22382 | 25211 | 19722 | 260704 |
SITUATIA PROBELOR DE LAPTE PE ŢARĂ |
||||||||||||||
analizate în anul 2006 pe judete si luni
|
||||||||||||||
Nr. | JUDETUL | LUNA | ||||||||||||
crt | I | II | lll | IV | V | Vl | Vll | Vlll | IX | X | XI | XII | TOTAL | |
1 | ALBA | 1012 | 1320 | 1793 | 505 | 1474 | 660 | 1010 | 1980 | 1506 | 1259 | 1888 | 1429 | 15836 |
2 | ARAD | 2508 | 2515 | 3627 | 2493 | 4294 | 3442 | 2128 | 1712 | 4216 | 2838 | 4041 | 3028 | 36842 |
3 | ARGES | 1311 | 1085 | 1428 | 517 | 2227 | 1790 | 1595 | 1545 | 1623 | 1650 | 2331 | 1002 | 18104 |
4 | BACAU | 1085 | 1385 | 1377 | 1090 | 1487 | 1724 | 1649 | 1668 | 1460 | 1765 | 1392 | 1413 | 17495 |
5 | BIHOR | 2164 | 1859 | 1419 | 1650 | 1547 | 1284 | 2118 | 2877 | 1409 | 1412 | 2325 | 20064 | |
6 | BISTRITA | 992 | 1457 | 1462 | 837 | 1433 | 1204 | 1303 | 1411 | 988 | 1067 | 13436 | ||
7 | BOTOSANI | 1192 | 1016 | 1182 | 1295 | 1441 | 1338 | 1462 | 1812 | 1512 | 1479 | 1833 | 1692 | 17254 |
8 | BRASOV | 1455 | 1310 | 2270 | 1441 | 1939 | 2051 | 2104 | 1844 | 2074 | 1937 | 2177 | 20602 | |
9 | BRAILA | 1059 | 756 | 1352 | 501 | 1359 | 1054 | 1218 | 1196 | 1414 | 1098 | 1109 | 1088 | 13204 |
10 | BUZAU | 999 | 1029 | 1429 | 269 | 1869 | 1813 | 2014 | 1732 | 981 | 1876 | 2102 | 1270 | 17383 |
11 | CARAS S | 975 | 577 | 1221 | 1011 | 436 | 901 | 141 | 920 | 490 | 1035 | 1083 | 916 | 9762 |
12 | CALARASI | 442 | 544 | 848 | 212 | 713 | 483 | 474 | 823 | 826 | 815 | 946 | 774 | 7900 |
13 | CLUJ | 1374 | 1452 | 1318 | 1774 | 1531 | 1537 | 1523 | 1356 | 1392 | 1077 | 1186 | 19908 | |
14 | CONSTANTA | 703 | 1921 | 927 | 664 | 1969 | 1551 | 1385 | 2197 | 2006 | 360 | 420 | 1090 | 15193 |
15 | COVASNA | 1126 | 1759 | 1472 | 997 | 2123 | 2376 | 1683 | 1286 | 1068 | 1323 | 1476 | 1073 | 17762 |
16 | DAMBOVITA | 907 | 1092 | 1223 | 535 | 1833 | 771 | 1730 | 715 | 536 | 880 | 1881 | 1304 | 13407 |
17 | DOLJ | 408 | 483 | 453 | 209 | 443 | 624 | 489 | 494 | 572 | 257 | 598 | 421 | 5451 |
18 | GALATI | 621 | 554 | 1299 | 657 | 1072 | 1284 | 1231 | 963 | 1113 | 1368 | 1125 | 1239 | 12526 |
19 | GORJ | 942 | 603 | 896 | 408 | 838 | 339 | 612 | 922 | 824 | 237 | 778 | 508 | 7907 |
20 | GIURGIU | 1410 | 1198 | 1353 | 668 | 1473 | 1171 | 1201 | 989 | 1126 | 1088 | 1188 | 400 | 13265 |
21 | HARGHITA | 720 | 744 | 674 | 659 | 267 | 835 | 635 | 491 | 258 | 135 | 388 | 5856 | |
22 | HUNEDOARA | 14 | 442 | 767 | 87 | 829 | 514 | 172 | 416 | 431 | 731 | 159 | 391 | 4963 |
23 | IALOMITA | 1490 | 700 | 1339 | 356 | 1979 | 1167 | 1393 | 1518 | 1656 | 1242 | 1271 | 1546 | 15657 |
24 | IASI | 1820 | 2140 | 2439 | 2197 | 2241 | 2524 | 2150 | 1817 | 2178 | 2056 | 1797 | 1875 | 25234 |
25 | ILFOV | 1763 | 1497 | 1737 | 907 | 1148 | 2005 | 1436 | 1507 | 1984 | 1583 | 1475 | 794 | 17836 |
26 | MARAMURES | 1077 | 934 | 1533 | 1045 | 1355 | 1230 | 1481 | 1086 | 1225 | 808 | 995 | 12769 | |
27 | MEHEDINTI | 891 | 822 | 1204 | 480 | 635 | 1303 | 899 | 694 | 388 | 255 | 595 | 605 | 8771 |
28 | MURES | 2905 | 2474 | 3720 | 783 | 1991 | 2975 | 2382 | 681 | 1153 | 2467 | 1866 | 1971 | 25368 |
29 | NEAMT | 260 | 1223 | 611 | 826 | 1266 | 1086 | 704 | 1247 | 942 | 741 | 1167 | 1496 | 11569 |
30 | OLT | 411 | 608 | 1009 | 280 | 954 | 753 | 690 | 926 | 797 | 566 | 769 | 461 | 8224 |
31 | PRAHOVA | 786 | 799 | 1351 | 357 | 557 | 241 | 1194 | 965 | 560 | 1180 | 1151 | 467 | 9608 |
32 | SATU MARE | 1624 | 1259 | 1851 | 1673 | 1785 | 2099 | 2355 | 1720 | 1947 | 1834 | 907 | 19054 | |
33 | SALAJ | 711 | 717 | 756 | 737 | 873 | 948 | 699 | 605 | 1064 | 1005 | 475 | 8590 | |
34 | SIBIU | 602 | 922 | 776 | 738 | 1198 | 1157 | 610 | 577 | 1118 | 861 | 1317 | 893 | 11025 |
35 | SUCEAVA | 1894 | 1795 | 1581 | 1408 | 2064 | 1480 | 1360 | 1868 | 1291 | 1073 | 868 | 1333 | 18015 |
36 | TELEORMAN | 391 | 799 | 812 | 362 | 860 | 974 | 766 | 1167 | 1144 | 1004 | 952 | 856 | 10087 |
37 | TIMIS | 1509 | 1590 | 2362 | 1436 | 904 | 1100 | 2059 | 2168 | 2499 | 1847 | 17474 | ||
38 | TULCEA | 524 | 780 | 544 | 479 | 1088 | 1069 | 555 | 831 | 774 | 685 | 824 | 640 | 8793 |
39 | VASLUI | 790 | 771 | 829 | 1244 | 1063 | 2281 | 1372 | 1579 | 1942 | 1082 | 1242 | 1223 | 15418 |
40 | VALCEA | 1621 | 1044 | 1509 | 586 | 1300 | 1407 | 1237 | 1781 | 1576 | 1742 | 1542 | 1275 | 16620 |
41 | VRANCEA | 640 | 1063 | 1465 | 907 | 1123 | 1598 | 1510 | 1025 | 1638 | 1400 | 1042 | 1203 | 14614 |
TOTAL | 45128 | 47038 | 57218 | 35280 | 54530 | 46306 | 49640 | 52871 | 54294 | 50521 | 54002 | 45976 | 592804 |
AMELIORARE GENETICĂ OVINE
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie este autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor sau autoritatilor responsabile pentru controlul oficial al producţiei, calcularea si publicarea rezultatelor.
Pana la acreditarea organizatiilor de crescatori, autoritatea competentă va indeplini următoarele atribuţii:
– este responsabila pentru activitate de control oficial al producţiei;
– întreţine şi actualizează baza de date centrală;
– efectuează prelucrarea datelor, estimarea valorii de ameliorare, publicarea rezultatelor controlului oficial în buletinul anual de control;
– organizează şi desfăşoară activitatea de inspecţie.
România trebuie să ia în considerare argumentele puternice pe care le are pentru producerea, în perspectivă, a cărnii de ovină:
– efectivele se situează pe locul trei-patru în Europa;
– au un fond genetic bun , adaptate la condiţiile locale;
– cercetare ştiinţifică dezvoltată şi o bună conservare a fondului genetic;
– suprafeţe mari de pajişti (5 mil. ha).
Există însă, şi anumite puncte slabe pe care trebuie să le amintim, dar care pot fi corectate şi anume:
Deţinătorii de ovine sunt, în prezent, interesaţi de obţinerea de carne, dar si de laptele de oaie pentru prelucrarea unui sortiment tradiţional de brânză fină, ceea ce duce la o nouă structură a raselor, orientată în prezent spre producţia de carne şi lapte.
Programul pentru sustinerea produsului – carne – prevede:
Programul pentru sustinerea produsului – lapte – are in vedere:
– sporirea cantităţii şi prelungirea duratei de lactaţie;
– cresterea procentului de grăsime şi proteină.
– extinderea C.O.P. lapte pentru:
– depistarea plusvariantelor;
– formarea unor nuclee de selecţie valoroase.
Efective de ovine cuprinse in controlul oficial
Ponderea raselor de ovine cuprinse in controlul oficial
In structura efectivelor de ovine cuprinse in controlul oficial se regasesc rase diferite din punct de vedere al ponderii caracterelor economice.
Rasele locale sunt bine reprezentate, totalizand aproximativ 98% din efectiv. Astfel, rasele Merinos de Palas si Merinos transilvanean, ocupa 8,49%, respectiv 7,08% din efectiv. Rasa Tigaie detine 3,88% din efectiv. Un procent ridicat este detinut de rasa Turcana – 73,21%, rasa la care productia de lapte are are o pondere in exploatare de 68%.
Efectivele de ovine:
Nucleele unice (autohtone, importate sau provenite din efective importate) au fost propuse in totalitate, avand in vedere numarul lor scazut si posibilitatea de conservare a acestor resurse genetice.
In cazul in care a fost efectuat controlul oficial pentru productia de lapte, aceasta fiind directia prioritara de exploatare a ovinelor Ţigaie si Ţurcana, productia minima de lapte muls este:
* Efectivul minim este de 20 capete; pentru populatia Ţigaia cu cap negru de Teleorman si varietatea Raţca – minim 10 capete.
** In situatia in care animalele apartin altor categorii (mioare, berbeci, miori) – si indeplinesc conditiile precedente – se ia in considerare productia medie de lana, in ordinea mentionata.
Controlul oficial este efectuat de organizaţii de control acreditate care concesionează această activitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Activitatea de control oficial este finanţată din bugetul de stat, iar alocarea sumelor se face in baza contractului de concesiune.
Principalele atribuţii ale organizaţiei de control sunt:
– verifică şi aprobă cererile crescătorilor de animale privind preluarea animalelor în controlul oficial şi asigură personalul necesar pentru efectuarea controlului oficial;
– întocmeşte graficul de control;
– execută controlul oficial în arealul pentru care este acreditată;
– transmite laboratorului zonal probele de lapte pentru analiza calitativă, însoţite de buletinul de control (opţional);
– instruieşte controlorii cu privire la tehnica efectuarii controlului oficial;
– informează crescătorii de animale asupra obligaţiilor ce le revin, conform prevederilor prezentelor norme;
– constituie baza de date şi transmite datele în baza de date a organismului sau autoritatii acreditate pentru calcularea si publicarea rezultatelor, în conformitate cu normele în vigoare;
– transmite crescătorilor de animale rezultatele controlului oficial, după fiecare control efectuat în fermă, pentru a ajuta la realizarea unui management mai eficient în fermă.
Până la preluarea controlului oficial de către organizaţiile de control, acesta va fi efectuat, în continuare, de către personalul unităţilor pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie.
In scopul indeplinirii cerintelor de inscriere in registrul genealogic, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie a luat initiativa elaborarii standardelor de rasa pentru ovinele si caprinele de reproductie.
Pentru inscrierea in registrul genealogic a ovinelor sau caprinelor de reproductie de rasa pura (masculi si femele), au fost elaborate criteriile minime de inscriere, functie de performanta productiva controlata.
In vederea preluarii controlului oficial in bune conditii, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie a luat initiativa organizarii cursurilor de instruire a reprezentantilor propusi de catre asociatiile profesionale.
Astfel, in perioada 27-28 martie 2006 au participat la cursul privind Normele de apreciere a ovinelor de reproductie un numar de 53 de crescatori de ovine Karakul. Organizarea a fost facuta in colaborare cu S.C.D.O. Popauti, iar locul de desfasurare a fost U.A.R.Z. Botosani.
In perioada 10-12 mai 2006, un numar de 54 de cursanti au participat la cursul privind Normele de apreciere a ovinelor si caprinelor de reproductie. Organizarea a fost facuta in colaborare cu U.A.R.Z. Constanta, iar locul de desfasurare a fost I.C.D.O.C. Palas Constanta.
Intrucat solicitarile de participare la curs au fost inaintate institutiei noastre, in special din partea unor asociatii nou infiintate, cursul privind Normele de apreciere a ovinelor si caprinelor de reproductie s-a desfasurat si in perioada 19-21 iulie. Organizarea a fost facuta in colaborare cu U.A.R.Z. Sibiu. Numarul participantilor propusi de catre asociatiile profesionale – 53.
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, ca autoritate competentă pentru acreditarea asociatiilor responsabile pentru controlul oficial al producţiei, a acreditat asociaţii ale crescătorilor pentru efectuarea controlului oficial al producţiilor, respectiv pentru conducerea registrelor genealogice, in conditiile in care acestea au facut dovada ca îndeplinesc cerintele de acreditare.
AMELIORARE GENETICĂ suine
Biroul pentru Controlul oficial al performantelor zootehnice, coordoneaza activitatea de control oficial al productiei(C.O.P.) la nivel national pentru cele doua categorii de ferme:crestere porcine de reproductie de rasa pura si crestere porcine de reproductie hibride.
Efectueaza controlul executiei sub aspect tehnic al aprecierii porcinelor si urmăreşte implementarea in teritoriu a normele tehnice.
In cadrul organizatiilor de ameliorare activitatea de ameliorare se desfasoara in conformitate cu normele tehnice de apreciere a porcinelor de reproductie (ord.15/15.02.2006), precum si a programelor proprii de ameliorare, decizia de selectie intervenind ca urmare a lucrarilor de selectie, efectuate de catre personalul propriu al organizatiilor.
crescatorilor si in urma verificarilor efectuate 11 organizatii pentru infiintarea si conducerea registrelor genealogice si 31 organizatii pentru infiintarea si conducerea registrelor zootehnice.
Din reprezentarea grafica se poate constata faptul ca, ponderea raselor participante este conforma cu legislatia in vigoare.
In ceea ce priveste evolutia efectivelor matca de porcine cuprinse in C.O.P.in anul 2006, se constata o scadere de 8030 capete comparativ cu anul 2005, aceasta datorandu-se scaderii efectivelor din fermele de hibridare.
Din reprezentarile grafice alaturate se constata ca efectivele matca de porcine cuprinse in controlul oficial al productiei au inregistrat o scadere accentuata in perioada 1995-2001, urmand o usoara crestere in anul 2005, in anul 2006 scazand datorita scaderii efectivelor din fermele de hibridare.
De asemenea si numarul fermelor cuprinse in C.O.P. au inregistrat scaderi in perioada 1995-2001, numarul lor crescand in perioada 2003-2005, in anul 2006 ramanand la nivelul celor din 2005.
În condiţiile actuale din ţara noastră, biotehnologia însămânţărilor artificiale reprezintă instrumentul principal de intensificare şi difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproducţie a celor mai valoroşi reproducători, lucru materializat prin obţinerea unor producţii mai mari.
În conformitate cu Legea Zootehniei nr.72/2002, art.31, alin.1 şi 2, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie a început acţiunea de acreditare şi autorizare a centrelor de recoltare, prelucrare, conservare şi difuzare a materialului seminal de vier, organizate şi funcţionale, din cadrul unor societăţi comerciale, care îndeplineau cerinţele legislaţiei în vigoare.
In acest sens au fost autorizate , in anul 2006 un numar de 46 Centre pentru recoltare, conservare si difuzare a materialului seminal de vier si un numar de 966 vieri pentru insamintari artificiale.
De asemenea au fost aprobate importuri cu porcine de reproductie de la companii din strainatate care au traditie in domeniu. Scopul este ca fermele de elita care au o izolare reproductiva relativa, adica evolueaza atat prin surse proprii cat si folosind ce este mai valoros genetic pe plan mondial, sa imbunatateasca materialul genetic la aceasta specie.
Extinderea I.A. cu reproducatori autorizati pe baza valorii de ameliorare precum si importurile de reproducatori cu valoare de ameliorare ridicata au influentat pozitiv parametrii de productie si reproductie la aceasta specie.
In ceea ce priveste performantele de productie, au fost efectuate prelucrarile statistice pentru anul de control 2005 (1 octombrie 2004– 30-septembrie 2005) pentru un numar de 51663 (scrofite si vierusi) mai mult cu 20978 fata de anul de control 2004 si a carei sinteza este redata in tabelul de mai jos.
Rasa | Nr.
Pro- dusi |
Varsta la 100 Kg | S.M.Z. viata | Strat de slanina corectat | ||||
Media | Deviatia
Standard |
Media | Deviatia
Standard |
Media | Deviatia
Standard |
|||
Grupa I – Rase materne | ||||||||
Rasa – MARELE ALB | ||||||||
Total si medii rasa-vierusi | 2760 | 188.90 | 7.31 | 526 | 0.02 | 14.7 | 2.0 | |
Total si medii rasa-scrofite | 5941 | 190.5 | 6.9 | 519 | 0.02 | 14.2 | 1.5 | |
Rasa- LANDRACE | ||||||||
Total si medii rasa-vierusi | 1608 | 186,2 | 7.90 | 536 | 0.02 | 14.1 | 1.4 | |
Total si medii rasa-scrofite | 11366 | 187.0 | 8.8 | 530 | 0.02 | 14.0 | 1.9 | |
Grupa II – Rase paterne | ||||||||
Rasa – DUROC | ||||||||
Total si medii rasa-vierusi | 723 | 184 | 7.9 | 543 | 0.02 | 13.5 | 1.8 | |
Total si medii rasa-scrofite | 1850 | 186.7 | 8.3 | 534 | 0.02 | 13.3 | 1.5 | |
Rasa – L.S.345-PERIS | ||||||||
Total si medii rasa-vierusi | 266 | 176.7 | 7.0 | 571 | 0.02 | 10.7 | 1.2 | |
Total si medii rasa-scrofite | 785 | 180.8 | 5.71 | 554 | 0.02 | 10.9 | 1.4 | |
Rasa – L.S.P 2000-PERIS | ||||||||
Total si medii rasa-vierusi | 276 | 177.6 | 4.48 | 567 | 0.01 | 11.0 | 3.7 | |
Total si medii rasa-scrofite | 804 | 180.9 | 5.28 | 554 | 0.01 | 11.1 | 1.6 | |
Rasa – PIETRAIN | ||||||||
Total si medii rasa-vierusi | 423 | 178.0 | 8.2 | 566 | 0.02 | 7.3 | 1.2 | |
Total si medii rasa-scrofite | 359 | 168.0 | 7.37 | 604 | 0.03 | 7.4 | 1.3 | |
Atat sporul mediu zilnic (SMZ), cat si grosimea stratului de slanina ca performante de productie au inregistrat cresteri in ultimii ani, la toate rasele, valorile mentinandu-se apropiate, cresteri mai mari inregistrandu-se la rasele paterne.
Pentru o mai buna evidentiere am prezentat mai jos graficele urmatoare.
INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL AMELIORĂRII ŞI REPRODUCŢIEI ÎN ZOOTEHNIE
Procesul de ameliorare genetică a efectivelor de animale, activitate de o deosebită complexitate, este unul care trebuie condus, astfel acesta putându-se întinde la nesfârşit, cu efecte dintre cele mai nefavorabile, dacă este lăsat să se desfăşoare la voia întâmplării, fără concept, fără răspundere şi fără profesionalism.
Ameliorarea şi reproducţia dirijată sunt activităţi de interes naţional, care se desfăşoară în baza programelor de ameliorare pe specii, reeditate şi aprobate prin Ordinul ministrului nr. 309/2003, fiind stabilit cadrul instituţional de aplicare a acestora, în care un rol important revine instituţiilor pentru controlul oficial al performanţelor productive la animale şi evaluări genetice şi structurii teritoriale abilitate în acest scop.
Îmbunătăţirea potenţialului genetic al animalelor determină reducerea costurilor de producţie pe unitatea de produs şi creşterea ofertei de produse pe piaţă şi în consecinţă, scăderea preţului de vânzare către consumatori.
Prin aceste efecte, beneficiul realizat din ameliorarea animalelor, prin activităţile de selecţie şi reproducţie dirijată nu se acumulează în totalitate la nivelul fermierilor, ci este transferat la nivelul consumatorilor. Rezultă astfel că beneficiarul final al ameliorării şi reproducţiei dirijate este societatea, ceea ce motivează finanţarea acestei activităţi de la bugetul de stat.
Inspecţia de stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie şi-a canalizat întreaga activitate pentru îndeplinirea următoarelor obiective :
Pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente personalul din cadrul Inspecţiei de stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie a primit o tematică de control, care are ca scop analiza concretă a activităţii de reproducţie şi selecţie în teritoriu.
Fiecare specialist îşi desfăşoară activitatea pe raza unui număr de UARZ-uri judeţene, stabilit şi aprobat de conducerea ANARZ în baza graficulului de deplasare existent pentru fiecare inspector. Zona de desfăşurare a activităţii a mai fost şi se va mai modifica cu aprobarea conducerii, funcţie de problemele de serviciu existente, a situaţiilor apărute imprevizibil, la un moment dat sau generate de posibilităţile financiare ale unităţii, sau prin modificările de personal survenite în cadrul Inspecţiei de stat.
Din centralizarea notelor şi rapoartelor întocmite de inspectorii ANARZ au rezultat următoarele:
Toate UARZ-urile judeţene au în subordine un număr de 3 – 6 centre teritoriale de ameliorare şi reproducţie, asigurând asistenţă de specialitate pentru staţiunile de montă naturală autorizată, care sunt în subordinea consiliilor locale, precum şi pentru punctele de însămânţări artificiale.
Urmare a controalelor efectuate, a creşterii exigenţei personalului Inspecţiei de stat faţă de neregulile constatate, a sancţiunilor aplicate în anul 2006, comparativ cu anii anteriori au scăzut deficienţele în ceea ce priveşte evenimentele de reproducţie şi selecţie, în mod deosebit în modul de achiziţie al materialului seminal congelat de taur.
S-a constatat la toate judeţele că dosarul profesional al personalului propriu este completat conform Legii statutului funcţionarilor publici nr. 188/1999, în toate judeţele fiind înfiinţate comisiile de disciplină şi paritate conform HG nr. 1083/2001 şi HG nr. 1086/2001.
Din centralizarea notelor de control ale inspectorilor zonali din anul 2006, a reieşit faptul că, majoritatea judeţelor şi-au întocmit grafice de control/programe lunare de deplasare în teritoriu şi note de control în care sunt specificate deficienţele constatate, termene pentru remedierea acestora şi măsurile ce se impun pentru redresarea activităţii.
Catagrafierea efectivelor de animale a fost întocmită în toate judeţele, iar programul de montă şi fătări este desfăşurat pe localităţi, specii şi categorii.
Operatorii însămânţători au fost autorizaţi în urma instruirilor teoretice şi practice in toate judeţele, în urma examenelor susţinute au fost prelungite sau după caz eliberate autorizaţiile şi contractele încheiate între UARZ judeţene şi operatorii însămânţători, contracte în care se stipulează obligaţia UARZ şi drepturile şi obligaţiile operatorului.
Punctele de însămânţări artificiale îşi desfăşoară activitatea la locuinţa operatorului IA, în spaţii puse la dispoziţie de consiliile locale, la dispensarele veterinare sau în alte locuri, fiind autorizate sanitar-veterinar numai acelea care se găsesc la sediul UARZ sau CTARZ, având dotarea necesară pentru verificarea calităţii materialului seminal congelat şi efectuarea însămânţării artificiale.
Menţionăm faptul că peste 20% din localităţile existente nu au operatori însămânţători. Acest lucru se datorează faptului că, deşi sunt pregătiţi profesional, atestaţi şi autorizaţi, din cauza problemelor salariale majoritatea abandonează această activitate.
Efectivul redus de animale, lipsa containerelor, motivaţia materială a operatorului a făcut ca în multe localităţi să nu fie înfiinţate puncte de însămânţări, iar în unele, aceste puncte se desfiinţează, deoarece operatorii prin încasarea manoperei (care oscilează funcţie de zonă şi efective), după plătirea taxelor către stat, rămân cu mai puţin de jumătate din suma încasată şi nerealizându-şi salariul minim pe economie, renunţă la această activitate.
Operatorii IA îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor de prestări servicii cu Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România, foarte puţini au contracte cu societăţile SEMTEST, ca angajaţi ai consiliilor locale sau autorizaţi în baza Decretului-lege nr.54/1990, de liberă practică în majoritatea cazurilor, angajaţi de medicii veterinari.
Încărcătura de femele apte pentru reproducţie pe operator IA variază între 196 cap. jud. Arad, 200 – 850 cap. jud. Botoşani, 100 – 300 cap. jud. Suceava, 150 – 250 cap., judeţul Iaşi, 200 – 400 cap., 150 – 200 cap. jud. Mehedinţi.
Contravaloarea manoperei încasate pe IA diferă de la o zonă la alta în funcţie de numărul de animale existente, distanţa între localităţi, respectiv sate, solicitarea proprietarilor şi se situează în limite foarte largi de la 150.000 lei judeţul Botoşani, 250.000 – 300.000 lei în judeţul Iaşi ajungându-se la 400.000 lei în judeţul Timiş, precum şi în alte judeţe ale ţării.
Sunt judeţe unde containerele pentru păstrarea m.s.c prezintă un grad mare de uzură fizică şi morală şi au autonomie redusă, determinând un consum mare de azot lichid implicând costuri suplimentare pentru conservarea m.s.c. Exemple : Botoşani, Mehedinţi, Timiş, etc. Se resimte lipsa acută în toate judeţele a containerelor de capacitate mică, iar la unele şi a containerelor de mare capacitate cu autonomie ridicată.
Numărul de reproducători autorizaţi în staţiunile sau punctele de montă naturală pentru anul 2006 a fost foarte mic fapt ce a dus la un număr mare de femele montate cu reproducători neautorizaţi. Cu toate intervenţiile făcute de specialiştii de la UARZ judeţene, consiliile locale comunale nu pot asigura reproducători de valoare pentru staţiunile sau punctele de montă naturală motivând lipsa resurselor financiare. Deşi există reproducători care ar îndeplini condiţiile de autorizare, asociaţiile judeţene ale crescătorilor de animale nu s-au implicat în vederea găsirii unei modalităţi de procurare a acestora, pentru a fi autorizaţi şi pentru a diminua ponderea femelelor care sunt montate cu reproducători a căror ascendenţă este necunoscută.
In anul 2006, nu au fost probleme în modul de achiziţionare şi folosire a m.s.c. Achiziţionarea de m.s.c. s-a făcut,la licitatie in funcţie de ofertele înaintate de societăţile comerciale SEMTEST, principalele criterii fiind : -zonarea raselor, raportul între preţul pe doză şi valoarea de ameliorare a taurului zonat.
Toate dozele de m.s.c. sunt signate, pe paietă este trecut numărul centrului de recoltare bovin, cod taur, şarja, IBR – IPV negativ, data recoltării etc. Materialul seminal este însoţit de factură fiscală, certificat sanitar-veterinar semnat şi ştampilat de medicul inspector de stat, buletin de calitate, certificat sanitar-veterinar pentru transport. La nivel de judeţe sunt înfiinţate comisii ce selectează ofertele.
Pentru taurii din exploatare şi introduşi în testare, lunar CTARZ judeţene execută testul fecundităţii pe taur, se centralizează la nivel de UARZ şi se transmite la ANARZ, date ce se înscriu în buletinul de control al capacităţii fecundate. Acest test nu este ţinut pe fiecare PIAV, fapt constatat în judeţele: Mehedinţi, Dolj, Maramureş, Alba, Iaşi, Botoşani, Călăraşi, etc.
Prin grija specialiştilor de la UARZ judeţene, pe parcursul anului 2006, toţi produşii obţinuţi din însămânţări artificiale existenţi, la termenul acordării subvenţiilor alocate de MAPDR au fost individualizaţi, documentaţia privind acordarea subvenţiilor fiind întocmită si avizata de specialiştii de la UARZ, chiar dacă conform legislaţiei în vigoare această documentaţie ar trebui monitorizată de Agenţia de Plăţi judeţeană prin intermediul centrelor locale existente la nivelul fiecărei localităţi. Ceilalţi produşi obţinuţi sunt înscrişi în registrul unic de montă şi fătări, dar nu sunt individualizaţi după naştere în majoritatea judeţelor.
In anul 2005 ponderea insamantarilor artificiale a fost de 47,1%, comparativ cu anul 2000, când a fost de 35,6%, înregistrând o creştere semnificativa de 11,5%. Pe primele 11 luni ale anului 2006 la specia bovine s-a constatat o pondere a insamantarilor artificiale de 51,4%, ceea ce reprezintă o creştere de 6,7% comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2005. De asemenea s-a constatat o creştere a numărului de femele insamantate artificial de 128.874 cap, respectiv o pondere de 16,1%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2005. Această creştere se datorează în primul rând subvenţiilor acordate de stat, pe cap de animal.
La nivelul regiunilor numărul femelelor insamantate artificial au variat intre 71.996 la Craiova si 213.506 la Cluj, cu o pondere a IA cuprinsa intre 43% la Bucureşti si 75 % la Braşov.
La nivelul judeţelor numărul de femele IA variază intre 96,4% la Mureş, 83,5% la Covasna, 79,7% la Bistriţa N. si 32,9% la Gorj, 34,7% la Mehedinţi si 35,1% la Prahova. Alte judeţe cu pondere sub media naţionala sunt: Arges, Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Buzau, Tulcea, Vrancea, Dolj, Valcea.
Ponderea IA fata de efectivul matca raportat,la nivelul judeţelor variază intre 92,7% (Mureş) 69,8% (Galaţi) 68,9% (Harghita) si 27,5% (Gorj), 28,5% (Prahova). Alte judeţe sub media naţionala: Braşov, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi.
Pentru anul 2006, s-a constatat că numărul descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale a fost de 702.838 capete, respectiv 611.158 capete provin din vaci însămânţate artificial şi 91.680 provin din viţele însămânţate artificial, faţă de 634.549 descendenţi din IA obţinuţi în anul 2005.O creştere semnificativa se constata la regiunea Cluj (Maramureş, Bihor, Cluj, Bistriţa, Satu-mare), iar ponderea cea mai mica o are regiunea Craiova (Mehedinti, Gorj, Dolj).
Numărul de bovine cuprinse în COP la 31.11. 2006 a ajuns la 112.523 capete si a crescut faţă de anul 2005, cu 11.424 capete, respectiv o pondere de 3,13%. Se constată o îmbunătăţire a efectivelor cuprinse în COP ca urmare a creşterii procentului de IA la aceste efective, vârsta efectivelor este mai mică ceea ce denotă că efectivele îmbătrânite sunt înlocuite şi se iau în COP fiice ale taurilor introduşi în testare.
Judeţul cu cel mai mare număr de bovine in COP este Mureş (5285 cap) urmat de Arad (5222 cap) Timiş (4002) iar cu cele mai mici efective sunt: Dolj (1090 cap) Calarasi (1521 cap) Dâmboviţa (1705 cap)
Putem afirma că pe parcursul anului 2006, s-au înregistrat creşteri la principalii indicatori de reproducţie, dar constatăm că efectivele cuprinse în COP la specii sunt foarte mici. Pe lângă dezinteresul manifestat de crescători până la apariţia actelor normative de acordare a subvenţiilor o cauză o reprezintă şi neputinţa UARZ judeţene de a lua animale în control, neputinţă cauzată de numărul mic de personal care a rămas la nivel judeţean, datorită restructurărilor care au avut loc în perioada 1997-2001.
Această neputinţă şi-a pus amprenta şi asupra calităţii efectivelor luate în COP, rămânând în afara controlului efectivele care îndeplineau condiţii de rasă, performanţă, etc. Aceasta problema speram ca s-a rezolvat prin atribuirea acestui serviciu Organizaţiilor profesionale private,
Cu ocazia controalelor efectuate privind modul de efectuare a COP şi urmărirea testării s-au constatat la unele judeţe deficienţe, fapt pentru care cei ce s-au făcut vinovaţi au fost propuşi conducerilor UARZ judeţene pentru a se lua măsurile în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Urmare a normelor legislative apărute în acest an privind modul de alocare al subvenţiilor se constată un interes deosebit din partea crescătorilor privind luarea în COP a efectivelor existente în gospodăriile proprii. Exemplificăm în acest sens judeţele Botoşani, Suceava, Mureş, Timiş, Călăraşi, Sibiu, Arad.
A scăzut numărul de tauri introduşi în testele TPP şi TD. Dacă înainte de 1990 se introduceau peste 10-15 tauri pe judeţ, în perioada 1990 – 1997 sau introdus 5-8 tauri, în perioada 2000 – 2001 au fost introduşi în medie 1-3 tauri pe judeţ, în 2003 şi 2004 s-au introdus 3-4 tauri pe judeţ, iar în 2005 s-au introdus 2-4 tauri pe judeţ, aceeaşi situaţie existând şi în anul 2006.
Numărul mic de tauri introduşi în testare se datorează faptului că S.C. SEMTEST achiziţionează un număr mic de tăuraşi pentru introducerea în testul PP, datorită faptului că majoritatea fermelor şi nucleelor de elită sunt infestate cu IBR – IPV, fapt demonstrat prin buletinele de analiză sanitare-veterinare existente la nivelul acestora. Deşi se obţin suficiente fiice în urma însămânţărilor cu m.s.c. de la taurii introduşi în testare, foarte puţine dintre ele încheie o lactaţie normală, datorită interesului scăzut al proprietarilor care nu sunt interesaţi pentru creşterea lor, în vederea înlocuirii efectivelor îmbătrânite.
La specia ovine numărul de efective cuprinse în COP este foarte mic, constatându-se totuşi o creştere la 31.11 2006, faţă de 2005 ajungând la 250.789 capete. De asemenea, s-a constatat o creştere a efectivelor în sistemul de control după performante proprii (208.221 cap) în detrimentul controlului după origine si productivitate (42.568 cap)
Judeţe cu efectivele cele mai mari de ovine in COP sunt:Arad (67.390 cap), Timiş (40.499 cap) Satu-Mare (24.818 cap), dar sunt si judeţe care au efective reduse in COP la ovine (Ilfov, Dolj, Prahova, Mureş, Teleorman ).
Centralizarea si prelucrarea datelor privind efectivele controlate demostreaza ponderea mare a raselor cu lâna grosiera (Ţurcana) fapt ce denota interesul crescătorilor pentru ovinele cu aptitudini pentru producţia de lapte.Ponderea ovinelor exploatate pentru pielicele a scazut la 2,03%,acestea se regasesc in zone traditionale,nordul si centrul Moldovei.
Instruirea comisiilor de bonitare, clasare şi autorizare a reproducătorilor folosiţi la MN, instruirea personalului tehnic
Funcţie de programul întocmit de fiecare judeţ în parte inspectorii ANARZ s-au deplasat în judeţele de care răspund fiecare la solicitarea acestora făcând instruirea comisiei de clasare şi autorizare a reproducătorilor.
Toţi proprietarii de reproducători, indiferent de specie care au îndeplinit condiţiile au primit autorizaţii de folosire la montă naturală autorizată.
La specia porcine in cadrul unităţilor de selecţie activitatea de ameliorare se desfăşoară in conformitate cu noile normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproducţie (O.M. 13,14,15/2006,), precum si al programelor proprii de ameliorare, diferenţiat pe rase materne si paterne, in funcţie de specificul si scopul urmărit în creşterea şi exploatarea acestora. Personalul din cadrul inspectiei a participat,conform OM 13/2006,14/2006 si 15/2006 la acreditarea si autorizarea Organizatiilor de crestere a porcilor de rasa curata sau hibrizi,la acreditarea conducerii registrului genealogic sau zootehnic si deasemeni acreditarea controlorilor performantelor zootehnice la nivel national
Dat fiind amploarea luată de numărul ridicat de însămânţări artificiale la această specie,pe primele 11 luni ale anului 2006 s-au realizat 362.242 de IA, a numeroaselor importuri de vieri din rase specializate pentru producţia de carne, o parte din inspectorii zonali pe raza cărora sunt unităţi cu efective mari de suine au făcut parte din comisiile de acreditare şi autorizare a Centrelor de recoltare, conservare şi difuzare a materialului seminal de vier, precum şi autorizarea vierilor folosiţi la însămânţări artificiale.In anul 2006 s-au autorizat 46 de Centre de recoltare,conservare si difuzare a materialului seminal de vier si 981 cap de vieri din diferite rase.
Extinderea LA. cu reproducători autorizaţi, cu valoare de ameliorare atestată, precum si al utilizării reproducătorilor de mare valoare genetică importaţi au influenţat pozitiv parametrii de producţie si reproducţie la aceasta specie.S-a constatat o crestere a numarului de scroafe si srofite insamantate artificial de 52.351, respectiv o pondere de 16,9%, comparativ cu aceeasi perioada anului trecut. Ponderea IA la suine din total monte realizate afost de 44,4%, ceea ce reprezinta o crestere de 3.8%
Pentru încurajarea producerii de material de reproducţie obţinut prin diverse scheme de hibridare, a fost autorizata funcţionarea unor unităţi specializate in aceasta direcţie, reprezentante ale unor companii străine (PIC, UPB Espania, Hungapig Ungaria, France Hibrid etc.) sau unităţi autohtone sub îndrumarea tehnica a acestora, scopul final fiind ameliorarea efectivelor de la noi din tara.
Printre unitatile acreditate se numara : SC Europig SA Brasov, SC Ceragrim Ungheni SRL Mures, SC Suintest Fierbinti SA Ilfov, SC Romsuintest Peris, SC PicofarmSA Popesti-Leordeni, SC Suintest Oarja Arges, SC Danbred SRL Arges, SC Silvaur Impex SRL Iernut; SC Farmers Gez SRL Arad; Comtim Group SRL F. Periam Timiş, SC Consinterfin SRL Slobozia Ciorăşti Vrancea, SC Lattini Corn SRL Belceşti Iaşi, SC Suinprod SA Roman
Verificarea sesizărilor din teritoriu
. Toate sesizările şi reclamaţiile sosite pe adresa ANARZ au fost analizate cu profesionalism prin deplasarea inspectorilor zonali la faţa locului,de exemplu reclamaţia crescătorului Kadartoth Iosif din com Arduzel,nr 193 loc.Ulmeni,jud.Maramures sau sesizarea firmei SC Bioterra SRL Dostat,jud.Alba.
Pentru dezvoltarea asociaţiilor crescătorilor de animale şi transpunerea în practică a actelor normative apărute, Inspecţia de stat a început cursuri de pregătire profesională a crescătorilor de animale. Astfel, în judeţul Botoşani crescătorii de ovine din cadrul asociaţiei Moldoovis, precum şi cei ai asociaţiei de ovine Karakul au urmat cursuri de pregătire privind modul de control oficial al producţiei la specia ovine, în principal la rasa Karakul, precum şi modul de apreciere a pielicelelor (bonitarea). Aceste cursuri vor continua lunar pentru crescătorii care doresc să obţină atestate de bonitori privind aprecierea pielicelelor, cursurile fiind organizate de UARZ şi specialiştii ANARZ din cadrul Inspecţiei.
In cursul anului 2006 specialiştii din cadrul inspecţiei de stat pentru controlul ameliorării si reproducţiei in zootehnie au participat la simpozioane,expoziitii si comunicării ştiinţifice organizate cum ar fi :Indagra, Expo-Vaslui, expoziţia de la Cluj, Arad sau simpozionul internaţional organizat de Caprirom
Inspecţia de stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie are în primul rând un caracter tehnic, coordonând activitatea de ameliorare a efectivelor de animale, dar totodată veghează la respectarea legislaţiei în vigoare.
Pentru anul 2007 s-a elaborat un program de activitati specifice detailat pe luni calendaristice care s-a axat in principal pe derularea unor acţiuni privind activitatea de îndrumare si control a Organizaţiilor si Asociaţiilor care au fost acreditate si autorizate sa conducă Registre Genealogice si sa execute activitatea de control oficial al producţiilor zootehnice
Specialiştii inspecţiei de stat colaborează permanent cu şefii serviciilor tehnice din ANARZ în vederea prevenirii şi redresării aspectelor negative constatate de aceştia în activitatea specifică compartimentelor respective.
reproducţie
Coordonarea activităţilor privind catagrafia efectivelor
de animale, pe specii
Din datele oficiale centralizate la A.N.A.R.Z. s-a constatat că efectivul femel total catagrafiat la specia bovine în anul 2006, a fost de 2.197.063 capete, înregistrând o creştere de 7.703 capete, respectiv o pondere de 0,4%, comparativ cu anul anterior.
Pe ansamblul ţării efectivul femel bovin a fost de peste 100.000 într-un singur judeţ, între 50.000 – 100.000 în 18 judeţe şi sub 50.000 în 22 judeţe.
Efectivul femel total taurin catagrafiat în anul 2006, a fost de 2.158.456 capete, înregistrând o creştere de 12.455 capete, respectiv o pondere de 0,6%, comparativ cu anul anterior.
Efectivul femel total bubalin catagrafiat în anul 2006, a fost de 38.607 capete, înregistrând o scădere de 4.752 capete, respectiv o pondere de 10,9%, comparativ cu anul anterior.
Efectivul femel total la suine catagrafiat a fost de 524.902 capete. S-a constatat că efectivul femel total la suine a crescut faţă de anul anterior, cu 50.704 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 10,7%.
În ceea ce priveşte efectivul femel total de ovine, acesta a fost de 7.334.554 capete, înregistrând o creştere de 423.929 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 6,1%, comparativ cu anul anterior.
Referitor la efectivul femel total de caprine, acesta a fost de 791.593 capete, înregistrând o creştere de 86.565 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 12,3%, comparativ cu anul anterior.
Efectivul femel total catagrafiat la specia cabaline, a fost de 333.990 capete, înregistrând o creştere de 4.330 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 1,8%, comparativ cu anul anterior.
Coordonarea activităţilor privind programul de reproducţie,
pe specii
Din efectivul femel catagrafiat pe categorii de vârstă, se obţine efectivul femel apt pentru reproducţie în anul în curs, care evident trebuie cuprins după caz, la montă naturală sau însămânţare artificială.
În conformitate cu programele de montă şi însămânţări artificiale transmise la ANARZ, precum şi cu efectivul femel apt pentru reproducţie stabilit de fiecare judeţ, s-a constatat la nivel naţional o scădere de 32.568 capete bovine programate la montă naturală, respectiv o pondere de 4,9%, comparativ cu anul 2005, iar la însămânţări artificiale o creştere de 18.279 capete, respectiv o pondere de 1,7%, comparativ cu acelaşi an.
În ceea ce priveşte numărul descendenţilor la bovine programaţi în anul 2006, s-a constatat o scădere de 74.892 capete, respectiv o pondere de 5,2%, comparativ cu anul 2005. La descendenţii din IA programaţi la bovine în anul 2006, s-a constatat o creştere de 32.888 capete, respectiv o pondere de 4,4%, comparativ cu anul 2005.
Situaţia comparativă a indicatorilor de reproducţie programaţi, pe specii 2006/2005
Nr. crt. |
Specia |
Indicatorii de reproductie programati |
2006 |
2005 |
Diferenţa +/- |
1 |
Bovine |
MN | 627.008 | 659.576 | – 32.568 |
IA | 1.088.246 | 1.069.967 | + 18.279 | ||
Descendenţi total | 1.361.136 | 1.436.028 | – 74.892 | ||
Descendenţi din IA | 775.397 | 742.509 | + 32.888 | ||
2 |
Suine |
MN | 455.716 | 460.043 | – 4.327 |
IA | 308.588 | 251.535 | + 57.053 | ||
Descendenţi total | 5.556.116 | 5.283.734 | + 272.382 | ||
Descendenţi din IA | 2.252.859 | 1.865.514 | + 387.345 | ||
3 |
Ovine + caprine |
MN | 6.265.425 | 6.103.577 | + 161.848 |
IA | 13.379 | 22.920 | – 9.541 | ||
Descendenţi total | 6.583.636 | 6.519.035 | + 64.601 | ||
Descendenţi din IA | 8.673 | 12.751 | – 4.078 | ||
4 | Cabaline | MN | 179.277 | 175.044 | + 4.233 |
Descendenţi | 131.939 | 132.539 | – 600 |
La specia suine s-a constatat o scădere de 4.327 capete, respectiv o pondere de 0,9%, comparativ cu anul 2005, a scroafelor programate la montă naturală şi o creştere de 57.053 capete, respectiv o pondere de 22,7%, a scroafelor programate la însămânţare artificială.
Referitor la numărul descendenţilor programaţi la suine în anul 2006, s-a constatat o creştere de 272.382 capete, respectiv o pondere de 5,2%, comparativ cu anul 2005. La descendenţii din IA programaţi la suine în anul 2006, s-a constatat o creştere de 387.345 capete, respectiv o pondere de 20,8%, comparativ cu anul 2005.
Pentru specia ovine + caprine s-a constatat o creştere de 161.848 capete, respectiv o pondere de 2,7%, comparativ cu anul 2005, a celor programate la montă naturală şi o scădere de 9.541 capete a femelelor programate la însămânţare artificială, respectiv o pondere de 41,6%, comparativ cu anul 2005.
Referitor la numărul descendenţilor programaţi în anul 2006, s-a constatat o creştere de 64.601 capete, respectiv o pondere de 0,9%, comparativ cu anul 2005.
La specia cabaline, s-a constatat o creştere de 4.233 capete, respectiv o pondere de 2,4%, a femelelor programate la montă naturală şi o scădere de 600 capete, respectiv o pondere de 0,5% a descendenţilor, comparativ cu anul 2005.
Coordonarea activităţilor privind realizarea indicatorilor de reproducţie, pe specii
Procesul de reproducţie a animalelor este o activitate de interes naţional, care are ca obiect principal utilizarea raţională a materialului de reproducţie ameliorat genetic, prin aplicarea în zootehnie a biotehnologiilor moderne de reproducţie dirijată.
În condiţiile actuale din ţara noastră, biotehnologia însămânţărilor artificiale reprezintă instrumentul principal de intensificare şi difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproducţie a celor mai valoroşi reproducători, lucru materializat prin obţinerea unor producţii mai mari.
Datorită restructurării şi privatizării unor activităţi, începută în anul 1997, personalul bugetar din reţeaua naţională de reproducţie şi selecţie a animalelor s-a redus drastic, lucru care a dus la apariţia unor dificultăţi în desfăşurarea activităţii de ameliorare şi reproducţie în teritoriu.
Prin reducerea personalului s-a renunţat la o parte din activitatea de bază (controlul oficial al performanţelor zootehnice, reproducţie, testarea reproducătorilor masculi etc.). În ultimii ani această activitate a fost dezvoltată cu mari eforturi, în principal prin extinderea controlului performanţelor zootehnice la taurine şi ovine în sectorul privat, precum şi prin cuprinderea la reproducţie prin însămânţări artificiale a unui număr mai mare de femele.
În anul 2006, s-au realizat la bovine pe total zootehnie, 1.726.521 însămânţări artificiale şi monte naturale, din care 981.618 au fost însămânţări artificiale iar 744.903 au fost monte naturale.
Raportat la numărul femelelor însămânţate artificial şi natural, s-a constatat o pondere de 56,9% a numărului de femele însămânţate artificial şi 43,1% a numărului de femele montate natural. De asemenea, s-a constatat o creştere a numărului de femele însămânţate artificial de 135.801 capete, respectiv o pondere de 16,1%, comparativ cu anul 2005.
Raportat la efectivul matcă, s-a constatat o pondere a însămânţărilor artificiale de 54,2%, ceea ce reprezintă o creştere de 7,1%, comparativ cu anul 2005.
Referitor la ponderea însămânţărilor artificiale raportată la efectivul matcă, menţionăm faptul că, între efectivul matcă stabilit de statistică şi preluat de către ANARZ de la direcţia de specialitate din cadrul MAPDR şi efectivul matcă stabilit din efectivul femel bovin catagrafiat există o diferenţă de 118.763 capete, respectiv efectivul matcă preluat de la MAPDR este de 1.811.987 capete, iar cel din catagrafie este de 1.693.224 capete.
În acest sens, ponderea însămânţărilor artificiale realizată la bovine, în anul 2006 a fost de 57,97%, raportat la efectivul matcă stabilit de către ANARZ din efectivul femel bovin catagrafiat.
În perspectivă ponderea însămânţărilor artificiale la bovine, trebuie să înregistreze o creştere susţinută, atât ca urmare a informaţiilor oferite de către specialiştii în domeniu crescătorilor, asupra avantajelor utilizării acestei biotehnologii, cât şi a subvenţiilor acordate de către guvern.
În anul 2006, la specia bovine s-au realizat 981.618 însămânţări artificiale, cu următoarea repartizare în funcţie de rasă:
În perioada analizată, s-au realizat la bovine 1.462.205 descendenţi, constatându-se o creştere de 1.647 descendenţi, respectiv o pondere de 0,1%, comparativ cu anul 2005. Pentru perioada analizată s-a constatat că numărul descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale a fost de 748.243 capete, respectiv 648.503 capete provin din vaci însămânţate artificial şi 99.740 provin din viţele însămânţate artificial.
Tehnologia de urmărire şi conducere a procesului de reproducţie la nivel naţional, este exprimată în principal prin stocul de femele gestante şi tulburările de reproducţie.
În acest context, la 31. 12. 2006, la efectivul de vaci stocul de gestante a fost de 59,4%, ceea ce reprezintă o creştere de 0,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2005, iar a celor cu tulburări de reproducţie de 11,6%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,2%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2005. Pentru efectivul de viţele, stocul de gestante a fost de 77,3%, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2005, iar a celor cu tulburări de reproducţie de 1,5%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2005.
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la bovine, la nivel naţional, în anul 2006, a fost de 118,8%, pentru femelele montate, 90,2% pentru femelele însămânţate artificial, 107,4%, pentru descendenţii totali obţinuţi şi 96,5% pentru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.
La suine în anul 2006, s-au realizat pe total zootehnie, 883.523 însămânţări artificiale şi monte naturale, din care 395.676 au fost însămânţări artificiale.
S-a constatat o creştere a numărului de scroafe şi scrofiţe însămânţate artificial de 55.545 capete, respectiv o pondere de 16,3%, comparativ cu anul 2005.
În perioada analizată, s-au realizat la suine 5.968.580 descendenţi, ceea ce reprezintă o creştere de 375.979 capete, respectiv o pondere de 6,7%, comparativ cu anul 2005.
Ponderea însămânţărilor artificiale la suine din total monte realizate a fost de 44,8%, ceea ce reprezintă o creştere de 3,6%, comparativ cu anul 2005.
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la suine, la nivel naţional în anul 2006, a fost de 107,1%, pentru femelele montate, 128,2% pentru femelele însămânţate artificial, 107,4%, pentru descendenţii totali obţinuţi şi 113,5% pentru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.
La ovine s-au realizat pe total zootehnie, 6.655.856 monte naturale şi însămânţări artificiale, din care 8.306 au fost însămânţări artificiale.
Pentru perioada analizată, la ovine s-au realizat pe total zootehnie, 6.821.717 descendenţi, ceea ce reprezintă o creştere de 168.810 capete, respectiv o pondere de 2,5%, comparativ cu anul 2005.
Din numărul descendenţilor realizaţi s-a constatat un număr de 172.724 capete iezi şi 6.995 capete miei obţinuţi din însămânţări artificiale.
Indicele de natalitate la ovine pentru perioada analizată a fost de 97,0%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,2%, comparativ cu anul 2005.
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la ovine, la nivel naţional în anul 2006, a fost de 106,1%, pentru femelele montate, 62,1% pentru femelele însămânţate artificial, 103,6%, pentru descendenţii totali obţinuţi şi 80,7% pentru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.
La cabaline s-au realizat 168.377 monte, ceea ce reprezintă o creştere de 1.291 capete, respectiv o pondere de 0,8%, comparativ cu anul 2005.
De asemenea, în perioada analizată s-au realizat la cabaline 132.543 descendenţi, ceea ce reprezintă o creştere de 3.886 capete, respectiv o pondere de 3,0%, comparativ cu anul 2005.
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la cabaline, la nivel naţional în anul 2006, a fost de 93,9%, pentru femelele montate şi 100,5%, pentru descendenţii obţinuţi.
Coordonarea activităţilor privind aprovizionarea, consumul şi stocul de material seminal congelat
Pentru perioada 1.01. – 31. 12. 2006, situaţia consumului de material seminal congelat a fost următoarea:
– cantitate m.s.c. preluată = 1.960.520 doze, din care testare = 67.400 doze;
– cantitate m.s.c. consumată = 1.436.044 doze, din care testare = 67.433 doze;
– cantitate m.s.c. în stoc = 896.577 doze, din care testare = 3.225 doze;
– paiete controlate = 6.131 doze;
– paiete cu deficienţe tehnologice = 16.255 doze.
Pentru perioada analizată, s-a constatat la nivel naţional un consum de 1.436.044 doze material seminal congelat, respectiv 1,5 doze/prime însămânţări, 1,1 doze/total însămânţări şi 1,9 doze/gestaţie.
Coordonarea activităţilor privind aparatura şi materialul criogenic, numărul punctelor de însămânţări artificiale şi al operatorilor însămânţători
În ceea ce priveşte materialul criogenic pentru conservarea şi depozitarea materialului seminal congelat, pe total zootehnie în perioada analizată consumul a fost de 974.037 litri azot lichid. S-a constatat o reducere a consumului de material criogenic de 53.108 litri azot lichid, comparativ cu anul 2005, ca urmare a dotării punctelor de însămânţări artificiale cu containere, care au autonomia dinamică peste 60 zile.
Deşi ponderea containerelor de la punctele de însămânţări artificiale cu autonomie dinamică de peste 60 de zile este de 39,4%, se constată un consum mare de material criogenic, datorat ponderii de 60,6% a aparaturii criogenice existente în teritoriu, care prezintă o autonomie dinamică necorespunzătoare, după cum urmează:
Situaţia aparaturii criogenice, la 30 noiembrie 2006
Containere de transport şi depozit | Containere de P.I.A.V. | |||||||
Total |
Autonomie dinamică |
Total |
Autonomie dinamică | |||||
peste 60 zile | 10 – 60 zile | sub 10
zile |
peste 60 zile | 20 – 60 zile | 11 – 20 zile | sub 11
zile |
||
779 | 43 | 340 | 396 | 5786 | 2278 | 1955 | 816 | 737 |
% | 5,5 | 43,6 | 50,8 | % | 39,4 | 33,8 | 14,1 | 12,7 |
Pentru containerele de transport şi depozit se constată o pondere mare a celor cu autonomie dinamică sub 10 zile, respectiv 50,8% iar pentru containerele de PIAV o pondere mare a celor cu autonomie dinamică peste 60 zile, respectiv 39,4%.
La începutul anului 1997, la nivel naţional funcţionau 4.884 P.I.A.V.-uri, în care activau aproximativ 5.600 operatori de însămânţări artificiale.
Actualmente la nivel naţional sunt funcţionabile 3.775 P.I.A.V.-uri, în care activează 3.689 operatori de însămânţări artificiale.
Coordonarea activităţilor privind evaluarea
calităţii materialului seminal
În perioada 1. 01. – 31. 12. 2006, în cadrul Laboratorului metodologic pentru controlul calităţii materialului seminal, au fost analizate 238 probe de material seminal congelat, provenite din depozitul U.A.R.Z.-urilor şi unităţilor producătoare de material seminal congelat.
La evaluarea materialului seminal congelat s-au constatat următoarele: 160 probe (doze material seminal congelat), au fost corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici, 65 probe au fost necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici, 13 probe au prezentat deficienţă tehnologică, iar 6 probe (paiete) au fost signate necorespunzător.
Raportat la numărul de doze expertizate în cadrul laboratorului în perioada menţionată, s-a constatat o pondere de 67,2% a dozelor corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici, o pondere de 27,3% a dozelor necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici (respectiv mobilitate şi spermatozoizi cu anomalii) şi o pondere de 5,5% a dozelor cu deficienţe tehnologice.
De asemenea, din numărul de doze expertizate în cadrul laboratorului s-a constatat o pondere de 2,5% a paietelor signate necorespunzător.
În anul 2006, în cadrul laboratoarelor de seminalogie din UARZ-urile teritoriale au fost examinate un număr de 6.131 doze material seminal congelat, respectiv o pondere de 0,3% din numărul dozelor de material seminal congelat preluate şi 0,4% din numărul dozelor de material seminal congelat consumate.
De asemenea, în anul 2006, la nivelul UARZ-urile teritoriale s-a constatat un număr de 16.255 paiete de material seminal congelat cu deficienţe tehnologice, respective o pondere de 1,1% din numărul dozelor de material seminal congelat consumate.
Coordonarea activităţilor privind autorizarea reproducătorilor masculi
pentru montă naturală
În urma desfăşurării acţiunii tehnice de bonitare şi autorizare a reproducătorilor masculi existenţi, în vederea utilizării acestora în activitatea de montă dirijată, au fost autorizaţi următorii reproducători:
Situaţia comparativă a reproducătorilor masculi autorizaţi
Nr. crt. |
Specia |
2005 |
2006 |
1 | Tauri | 328 | 377 |
2 | Tauri de bivol | 112 | 160 |
3 | Vieri | 1612 | 1031 |
4 | Berbeci | 37068 | 32740 |
5 | Ţapi | 6501 | 10315 |
6 | Armăsari | 570 | 694 |
Menţionăm că în ultimii ani reproducătorii masculi autorizaţi pentru montă au fost cu mult sub necesar pentru toate speciile, ceea ce a făcut să crească numărul femelelor montate cu reproducători neautorizaţi.
Până în anul 1990, sistemul de reproducţie prin montă naturală dirijată, era asigurat la toate speciile cu reproducătorii autorizaţi, corespunzători cerinţelor zootehnice şi sanitare-veterinare, achiziţionaţi din fonduri bugetare, care acţionau la nivelul staţiunilor şi punctelor de montă comunale.
Legislaţia în domeniu, respectiv O.M. nr. 861/614/2003, pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă, nu a dus la autorizarea unui număr mai mare de reproducători pentru montă naturală, deoarece reproducătorii corespunzători din punct de vedere al cerinţelor zootehnice au un preţ de cost mare iar crescătorii particulari care doresc să înfiinţeze puncte săteşti de montă nu îşi permit achiziţionarea acestora.
De asemenea, consiliile locale nu s-au implicat în organizarea şi înfiinţarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă.
În acest scop, se impune susţinerea financiară în vederea achiziţionării de reproducători, precum şi acordarea de subvenţii crescătorilor particulari care deţin reproducători masculi (corespunzători din punct de vedere zootehnic şi sanitar veterinar), pentru a fi utilizaţi la montă naturală dirijată.
În conformitate cu art. 3 din O.M. nr. 861/614/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă, la specia bovine în anul 2006 au fost montate 744.903 femele, din acestea s-a constatat că numai 37.590 au fost montate dirijat, respectiv o pondere de 5,1% iar 707.313 au fost montate nedirijat (clandestin), respectiv o pondere de 94,9%.
La specia suine au fost montate 487.847 scroafe, din acestea s-a constatat că numai 30.930 au fost montate dirijat, respectiv o pondere de 6,3% iar 456.917 au fost montate nedirijat, respectiv o pondere de 93,7 %.
La specia ovine + caprine au fost montate 6.647.550 oii şi capre, din acestea s-a constatat că numai 1.506.925 au fost montate dirijat, respectiv o pondere de 22,7% iar 5.140.625 au fost montate nedirijat, respectiv o pondere de 77,3%.
La specia cabaline au fost montate 168.377 iepe, din acestea s-a constatat că numai 20.820 au fost montate dirijat, respectiv o pondere de 12,4% iar 147.557 au fost montate nedirijat, respectiv o pondere de 87,6%.
Situaţia staţiunilor şi punctelor de montă a fost următoarea:
Situaţia comparativă a staţiunilor şi punctelor de montă
Nr. crt. |
Specia |
Statiuni de monta |
Puncte de monta |
||
2005 | 2006 | 2005 | 2006 | ||
1 | Tauri | 27 | 19 | 421 | 446 |
2 | Tauri de bivol | – | – | – | – |
3 | Vieri | 6 | 4 | 1280 | 698 |
4 | Berbeci | 2 | 8 | 4238 | 3066 |
5 | Ţapi | – | – | – | – |
6 | Armasari | 3 | 12 | 828 | 666 |
Coordonarea activităţilor privind instruirea şi perfecţionarea profesională
În anul 2006, A.N.A.R.Z.-ul a eliberat 353 adeverinţe de absolvire a cursului de instruire şi perfecţionare pentru specializarea operator însămânţări artificiale.
Instruirea şi perfecţionarea pentru specializarea operator însămânţări artificiale s-a desfăşurat în anul 2006 în următoarele locaţii:
– Şcoala Naţională de la Dej, judeţul Cluj, 11 serii, s-au eliberat 230 adeverinţe.
– UARZ Blejoi, judeţul Prahova, 4 serii, s-au eliberat 101 adeverinţe.
– Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Timişoara, judeţul Timiş, 2 serii, s-au eliberat 22 adeverinţe.
Cursurile de instruire şi perfecţionare profesională pentru specializarea operator însămânţări artificiale s-au desfăşurat cu sprijinul Asociaţiei Crescătorilor de Taurine judeţene şi participarea specialiştilor de la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Timişoara, U.A.R.Z. şi A.N.A.R.Z.
Direcţia pentru protecţia resurselor genetice animale
Directia pentru protecţia resurselor genetice are ca principale atributii organizarea si dezvoltarea bancii biotehnologice pentru conservarea resurselor genetice, prezervarea patrimoniului genetic national, precum si ameliorarea si reproductia speciilor aviare si a animalelor mici.
Un alt aspect al activităţii Directiei pentru protecţia resurselor genetice, în calitate de responsabil al gestionării resurselor genetice animale, este acela de a asigura funcţionarea comunicării pentru stabilirea de legături strânse între instituţiile şi persoanele implicate în conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale.
Pentru punerea în aplicare a inventarului resurselor genetice animale naţionale, pentru fiecare specie, punctele cheie sunt: identificarea diferitelor rase; descrierea fiecărei rase; evaluarea numărului de animale din fiecare rasă şi evoluţia în timp a efectivelor; caracterizarea comparativă a principalelor caractere de producţie, reproducţie şi adaptarea la principalele condiţii de mediu; evaluarea importanţei mondiale a raselor naţionale; supravegherea viitoarelor modificări din interiorul rasei.
Gestionarea resurselor genetice animale urmăreşte să se facă în aşa fel încât materialul genetic propriu să fie utilizat, dezvoltat şi să fie capabil de a răspunde viitoarelor condiţii de mediu, precum şi preferinţelor umane schimbătoare. Importanţa deosebită a utilizării datelor din raport constă în stabilirea priorităţilor pentru conceperea şi punerea în aplicare a activităţii naţionale de gestionare a resurselor genetice animale , cu scopul conservării, dezvoltării şi valorificării acestora.
Directia pentru protectia resurselor genetice coordoneaza si activitatea de ameliorare şi reproducţie a pasarilor, animalelor mici (viermi de matase, albine, animale de blana), avand în anul 2006 în domeniul ameliorării, activităţi curente de coordonare tehnică şi metodologică a programelor de ameliorare genetică a efectivelor de animale din cadrul fermelor de elită deţinătoare de patrimoniu genetic protejat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2005, Legea nr.137/2005 si Ordinul Ministrului 555/2006,pentru speciile :
– galinacee -Avicola Bucureşti (găini rase uşoare) şi ICPC Braşov cu ferma de elită – curci;
– palmipede (rase de raţe şi gâşte pentru ouă şi pentru carne)-Ferma didactică a USAMV Bucureşti;
– animale blanã: SCP Tg Mures (dihori, vulpi argintii, vulpi polare, nurci, lupi carpatini în captivitate);
– viermi de mătase: Sericarom Bucureşti (specia viermi de mătase de dud cu 60 rase autohtone şi din import şi specia viermi de matase de ricin cu 5 rase autohtone şi din import)
– albine: ICPA Bucureşti – stupine de elită cu un total de 1000 de familii.
Pentru fermele de elită menţionate anterior pe baza unor grafice stabilite de comun acord cu conducerile unităţilor deţinatoare de efective de animale şi păsări asimilate ca ferma de elită, conform etapelor de selecţie din cadrul programului de ameliorare anual s-a realizat supervizarea lucrărilor de selecţie, a performanţelor zootehnice pe categorii biologice (linii pure, bunici, părinţi, hibrizi) în cadrul fiecarei specii şi centralizarea datelor.
În paralel cu aceste activităţi, la solicitările conducerilor fermelor de elită se realizează atestarea performanţelor productive ale noilor creaţii biologice în vederea omologării oficiale a acestora şi atestarea calităţii materialului biologic destinat comercializării ( hibrizi simpli şi dubli) .
La începutul anului 2006, la toate speciile s-a întocmit lista nominală cu detinatorii de resurse genetice animale ( listele cu speciile de animale aflate in conservare, efective care fac parte din patrimoniu genetic national), acestea fiind depuse la MAPDR spre aprobare şi publicare în Monitorul oficial, urmand ca sumele alocate de la buget sa fie repartizate pe specii. Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 194/2005, Legii nr.137/2005, Ordinul Ministrului nr.555/2006,listele cuprindeau un anumit numar de animale, iar in urma notelor de verificare in teritoriu, listele se prezinta conform tabelului:
Specii
|
Nr. capete | Nr. familii | Rase |
Taurine | 29 | – | Sura de stepa |
Bubaline | 118 | – | Bivol negru romanesc |
Ovine |
183 | – | Valaha cu coarne in tirbuson (ratca) |
3007 | – | Karakul | |
3521 | – | Merinos de Palas | |
2289 | – | Merinos de Stavropol | |
111 | – | Merinos Australian | |
29 | – | Polwarth | |
20 | – | Suffolk | |
20 | – | Texel | |
2116 | – | Tigaie cu cap negru de Teleorman | |
337 | – | Tigaie varietatea ruginie | |
76 | – | Awassi | |
Caprine | 398 | – | Alba de Banat |
700 | – | Carpatina | |
Suine | 53 | – | Mangalita |
Animale de blana |
200 | – | Nurca |
10 | – | Lup | |
90 | – | Vulpe polara | |
110 | – | Vulpe argintie | |
250 | – | Dihor | |
Gaini | 27200
4352 |
– | Linii pure si populatii R.U.
Genoteca |
Curci | 2681 | – | Rase si populatii |
Palmipede | 450 | Rate | |
130 | – | Giste | |
Pesti | 13470 | – | Diverse rase |
Viermi de matase | – | 3250 | 60 de rase Bombyx Mori |
Albine | – | 1000 | Apiss Melifera |
Directia pentru protectia resurselor genetice colaboreaza in permanenta cu urmatoarele asociatii de crestere a animalelor, statiuni de cercetare si de productie precum si societati comerciale care asigura locatiile conservarii „in-situ” a speciilor :
Nr.
crt. |
Specia/Rasa | Unitatea utilizatoare | Adresa |
1 | Sura de stepa | S.C.D.B.DANCU | Loc.Dancu, Com. Holboca, IS |
2 | Bivol romanesc | S.D.C.B.SERCAIA | Loc.Sercaia, Str. Campului, nr.2, BV |
3 | Mangalita | S.C.SUINPROD ROMAN S.A. | Loc.Roman, Str. Stefan cel Mare, km.336, NT |
4 | Valaha cu coarne | A.J.C. CARAS SEVERIN | Loc.Resita, Str. Ciresului nr.20, CS |
in tirbuson (Ratca) | |||
5 | Merinos Palas,Suffolk, | A.C.O. DOBROGEA | Loc.Constanta, B-dul I.C.Bratianu Nr.248, CT |
Texel,Merinos Australian, | |||
Polwarth,Merinos Stavropol | |||
6 | Tigaie cu cap negru | A.C.O.C. TELEORMAN | Loc. Alexandria, Str. Libertatii, nr.99, TR |
7 | Tigaie ruginie | S.C.D.OVINE CAPRINE REGHIN | Loc.Reghin, Str. Dedradului, nr.11, MS |
8 | Awassi | S.C.D.O.C. SECUIENI BACAU | Com. Letea Veche, BC |
9 | Karakul | A.C.O.C.MOLDOOVIS BOTOSANI | Com. Rachiti, BT |
10 | Carpatina, Alba de Banat | A.N.C.C.CAPRIROM | Loc.Constanta, Str. I.C.Bratianu nr.248, CT |
11 | Nurca,Vulpe arg, Lup, | S.C.D.C.ANIMALE de BLANA Tg.Mures | Loc.Tg.Mures, Str. Între Movile, nr.1, MS |
Vulpe polara, Dihor. | |||
12 | Bombyx mori | S.C.SERICAROM S.A. BUCURESTI | Calea Bucuresti, nr.69, sect.1, Buc |
13 | Albina romaneasca | I.C.D.APICULTURA BUCURESTI | B-dul Ficusului, nr.42, sect.1, Buc |
14 | Gaini-rase usoare | S.C.AVICOLA BUCURESTI | Str.Jandarmeriei, nr.2, sect.1, Buc |
15 | Palmipede | U.S.A.M.V.F. Z. S.D.E.AV. BANEASA | B-dul Marasti, nr. 59, sect.1, Buc |
16 | Curci | I.N.C.D.C.S.Z. BRASOV | Loc.Brasov, Str. Fundaturii, nr.2, BV |
17 | Gaini-genoteca | U.A.C.P.A.M. BREAZA | Loc. Breaza, nr.63, PH |
18 | Crap (Frasinet, Ropsa, | C.C.D.P. NUCET | Com. Nucet, DB |
Ineu, Japonez),Novac | |||
Polyodon,Sanger | |||
19 | Crap Podul Iloaiei, Lin, | S.C.ACVARES S.A. TIGANASI | Com. Tiganasi, IS |
Lopatar, Somn | |||
20 | Crap Dunare, Pastruga | I.C.D.ptr.ECOL. ACVATICA, PESCUIT, | Loc.Galati, Str. Portului, nr.2-4, GL |
Morun, Somn, Salau, | ACVACULTURA GALATI | ||
Stiuca, Cosas |
In concluzie activitatea Directiei pentru protectia resurselor genetice a constat in:
1.Analiza programelor de conservare depuse la ANARZ de catre detinatorii unici si asociatiile profesionale de animale aflate in conservare pentru fiecare specie.
2.Urmarirea in teritoriu conform legii nr. 137/2006, a ordonantei de urgenta nr.194/2005 si a ordinului 555/2006 privind respectarea programelor de conservare .
7.Urmarirea in teritoriu a punctelor din contractul incheiat intre detinator si MAPDR conform cu OM 555/2006 privind subventiile pentru conservarea resurselor genetice, prin care beneficiarul are urmatoarele obligatii:
– sa detina cel putin numarul de animale prevazut in anexa nr.1, in functie de specie si gradul de risc al populatiei;
– sa mentina numarul de animale pentru care primeste sprijin. In cazul in care efectivul de animale adulte se reduce datorita unor cauze cum ar fi imbolnavirea, sacrificarea, moartea, vinzarea, crescatorul are obligatia de a reface efectivul de animale adulte de reproductie, prin trecere de la tineret sau cumparare, de regula imediat, dar nu mai tirziu de 6 luni. In caz contrar va anunta autoritatile abilitate pentru diminuarea sprijinului acordat anul respectiv, corespunzator diminuarii efectivului;
– sa utilizeze cresterea animalelor in rasa curata;
– sa detina in proprietate, arenda sau concesiune o suprafata de teren agricol de cel putin 0,5 ha pentru fiecare unitate vita mare (UVM), in cazul populatiilor din speciile bovine, ovine, caprine si porcine;
– sa indeplineasca masurile stabilite in programul de conservare;
– sa completeze la zi evidentele primare stabilite de catre detinatorul registrului genealogic al rasei si/sau a celor stabilite prin programul de conservare.
DEPARTAMENTUL DE ADMINISTRAREA COTELOR DE LAPTE.
În anul 2006 specialiştii din cadrul Departamentului de Administrare a Cotei de Lapte au desfăşurat urmatoarele activităţi:
In vederea elaborării procedurilor din cadrul sistemului cotei de lapte au fost înfiinţate grupurile de lucru din cadrul proiectului PHARE RO/04/IB/AG/03, după cum urmează:
Procedurile sunt realizate în proporţie de 90%, ele urmând a fi testate şi aprobate prin OM.
Pentru buna funcţionare a departamentului precum şi a activităţilor legate de sistemul cotei de lapte, a fost necesară constituirea unui pachet legislativ din care fac parte:
– HG 852/2006 privind metodologia de acordare a cotei individuale de lapte , precum şi constituirea rezervei naţionale, modul de alocare şi reconstituire a acesteia;
– O.M. 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum şi a procedurii de acordare a cotelor şi înscriere în Registrul cotelor. Ulterior acest ordin a fost amendat prin OM 675/2006 in vederea facilitarii acordarii cotelor individuale de lapte;
Necesitatea informării producătorilor şi cumpărătorilor privind sistemul de cotă de lapte a devenit o activitate prioritară care s-a desfăşurat prin adoptarea unor măsuri obligatorii cum ar fi:
– au fost întocmite 530 de rapoarte de control de rutină la cumpărători, în urma cărora au fost elaborate 374 de decizii de aprobare pentru înscrierea în Registrul Cumpărătorilor;
In perioada imediat următoare vor fi desfăşurate următoarele activităţi :
Pentru îndeplinirea obiectivelor, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie colaborează cu Direcţiile de specialitate din structura Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele de cercetare şi producţie de profil, unităţile de învăţământ superior agricol, cu Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, agenţi economici, societăţi comerciale agricole, regii autonome, asociaţii profesionale ale crescătorilor de animale, pe specii.
Dr.ing.Gheorghe NEAŢĂ